|
PREVALENÞA ÎN CREªTERE A ASTMULUI PEDIATRIC ÎN TERITORIUL
SPITALULUI TG-SECUIESC - JUDEÞUL COVASNA
Dr.Tarczali Mária
Secþia Pediatrie, Spitalul Orãºenesc Tg-secuiesc, Judeþul Covasna
ªef de secþie: Dr.Terza Livia
Astmul bronºic este cea mai frecventã boalã cronicã a copilãriei.
Studiile epidemiologice în domeniu aratã o creºtere a prevalenþei astmului bronºic mai ales în rândul copiilor ºi adolescenþilor.[1,2,6,10,12,16]
Incidenþa astmului bronºic este mai crescutã în primele decade de viaþã ºi în special, în primii zece ani .
Cercetãrile moderne ale astmului bronºic, centrate asupra problemor de imunopatogenie, diagnostic ºi tratament au dus la modificãri ale definiþiei ºi tacticii terapeutice.[7,14]
Forurile ºtiinþifice internaþionale ºi organizaþiile ce evalueazã sãnãtatea publicã considerã astmul bronºic, ca o problemã majorã la nivel mondial. [5]
S-a constatat cã incidenþa astmului bronºic este mai ridicatã în populaþiile cu standard socio-economic superior: Anglia:14,0% (Austin,1994; ) Olanda:14,0%(de Kok,1994), cu valori maxime în SUA ºi Australia.[3]
Numãrul bolnavilor a crescut de 2-3 ori în ultimii 10 ani.[6.8,13,16] Fenomenul poate fi explicat prin modificãrile ambientale extra ºi intradomiciliare, accentuarea poluãrii, stressul socio-economic.
S-a observat în ultimii ani o creºtere marcatã a formelor severe de astm la copii mari ºi adolescenþi . Mortalitatea prin astm este de1,5-3/100.000/an.[13]
Studiile multicentrice privind abordarea diagnosticã ºi strategia terapeuticã , au arãtat o subdiagnosticare ºi o atitudine terapeuticã diferitã , ce necesitã o reconsiderare la nivel modern a bolii la toate nivelele de asistenþã medicalã [13]
În þara noastrã nu se cunoaºte prevalenþa actualã a astmului pediatric.Nu s-au efectuat studii sistematice privind prevalenþa simptomelor respiratorii cronice în populaþia infantilã din România.Studiile efectuate în Bucureºti, Braºov, Baia-Mare, coordonate de dr.Nicoleta Bîscã aratã o prevalenþã de 3,3%.[3,10]
Spitalul orãºenesc din Tg-Secuiesc asigurã asistenþa unei populaþii de 60.000 locuitori dintre care, o treime cu domiciliul în oraº. Un studiu retrospectiv privind patologia secþiei între anii 1990-1995 aratã, cã aproape fiecare al zecelea copil internat a prezentat ºi sd.bronhoobstructiv (1400-1500 internãri pe an). În acest interval de timp am observat cã majoritatea copiilor cu crizã de astm bronºic au prezentat o stare funcþionalã gravã, inclusiv stare de rãu astmatic.
Aceastã experienþã clinicã ºi perfecþionarea noastrã în domeniu, au dus la preocupãrile noastre actuale de a obþine date apropiate de realitate, privind epidemiologia astmului pediatric în teritoriul spitalului nostru.
Material ºi metodã
În perioada 1994-2000, am efectuat anamneza a 450 copii, consideraþi bolnavi respiratori cronici. Pe baza unei fiºe de anamnezã depusã la toate dispensarele teritoriale, serviciul ambulator de specialitate ºi secþie de pediatrie, ne-am interesat amãnunþit privind: antecedentele personale fiziologice ºi cele patologice, antecedente eredo-colaterale alergice ºi cele legate de anturaj. Fiºa de anamnezã a fost alcãtuitã în aºa fel, încât datele ei sã fie prelucrate sistematic la calculator ºi completate în evoluþie .
Din lotul de copii studiaþi am selectat 152 copii la care am efectuat testul-prick Bencard. Criterii de testare-prick sunt cuprinse în tabelul l .
Tabel l.
 |
CRITERII DE TESTARE PRICK
|
1
|
5 sau mai multe episoade de dispnee expiratorie
|
 |
paroxisticã ,wheezing ºi tuse cu o duratã mai mare
|
 |
de jumãtate de orã
|
2
|
Internare, cel puþin odatã pentru crizã severã de astm
|
3
|
Stare de rãu astmatic in antecedente
|
4
|
Antecedente eredo-colaterale pozitive pentru atopie
|
 |
În familie
|
5
|
Rinoconjunctivitã alergicã în familie
|
6
|
Bronºitã cronicã,mai mult de 90 zile de zi de boalã pe an
|
7
|
Eczemã cronicã
|
Cazurile de bronºitã obstructivã recidivantã am inclus în investigaþie cu condiþia ca ele sã aibã cel puþin 3 recurenþe ºi eredoanamneza sã fie pozitivã.
Testarea alergologicã a fost efectuatã cu bateria de teste Allergopharma . ( tabel ll )
Tabel ll.
 |
ALERGENE INHALATORII PRICK-TEST
|
 |
baterie Allergopharma
|
1
|
Acarieni-Dermatophagoides pteronyssinus(725)
|
2
|
Acarieni-Dermatophagoides farinae(708)
|
3
|
Pãr de pisicã (309)
|
4
|
Mixtura de polenuri de arbori (012)
|
5
|
Mixtura de polenuri de ierburi (014)
|
6
|
Alternaria tenuis (044)
|
În caz de suspiciune de astm bronºic am efectuat probele funcþionale respiratorii. Pentru diagnosticul pozitiv am considerat semnificativ o scãdere de 20% a FEV1 la provocare aspecificã cu Clorurã de potasiu 10%(max. 140 inspiraþii) ºi proba la efort fizic: alergat în aer liber cu vitezã de 5 km/orã, pe o pantã de 15 %, cel puþin 6 minute , respirând bucal .[9]
La copii cu sindrom bronhoobstructiv patent am efectuat testul de bronhodilataþie cu Ventolin aerosol .
La copii sub 6 ani spiroscopia nu s-a putut efectua datoritã cooperãrii insuficiente.
Rezultate
Din lotul de 450 copii cu anamnezã de boalã respiratorie cronicã am gãsit asocierea simptomelor de dispnee, wheezing recurent ºi tuse la 107 copii.Dintre aceºtia 71 s-au confirmat ca ºi astmatici.
În tabelul lll am inclus bolnavii depistaþi în anii 1995-2000, grupate în funcþie de vârstã ºi sex . Din cei 71cazuri 43 sunt între 5-12 ani, iar 28 copii între 13-18 ani.
Astfel in medie am depistat anual 12-15 cazuri noi, vârsta medie la depistare fiind în continuã scãdere (figura 1).
Figura 1.
Dintre copii testaþi alergologic sunt prezenþi ºi 36 cazuri de bronºite obstructive recidivante, dintre care o parte pot fi bolnavi suferinzi de astm .
Astmul pediatric diagnosticat de medicul de familie în perioadele anterioare se rezumã la 15 cazuri raportat la 30 de medici.La nivel de dispensare medicale cazurile de astm sunt etichetate în general ca bronºite obstructive recidivante.
Discuþii
Consider cã medicul specialist pediatru trebuie sã se perfecþioneze în mod sistematic, pentru realizarea unui program complex de asistenþã medicalã a copilului astmatic.Aceastã activitate cuprinde un un screening activ precoce, un diagnostic corect de etiologie ºi de gravitate, o urmãrire de duratã ºi nu în ultimul rând respectarea unei conduite terapeutice corespunzãtoare.
În perioada 1995-2000 am luat în evidenþã 71 copii suferinzi de astm
bronºic care se prezintã la controalele periodice,au frecventat programele noastre de educaþie pentru copii astmatici ºi marea majoritate sunt
complianþi la tratamentul cronic ( 23 de cazuri au beneficiat de tratament cronic cu budesonid.)
Studiul epidemiologic este adesea dificil la vârstele mici, deoarece existã o multitudine de afecþiuni cronice care asociazã sindromul bronhoobstructiv.[13]
Chestionarele întocmite despre boalã sunt completate în mod subiectiv de copii sau de pãrinþi, pãrinþii încearcã sã infirme existenþa unei boli clinic manifeste ºi evitã pe cât posibil diagnosticul de astm.[2,12]
Colegii medici de familie subestimeazã importanþa unui astm episodic sau crizele uºoare ºi nu gãsesc oportun investigarea acestor copii, cu suspiciune de astm.
Este sugestivã concluzia unui grup de experþi, conform cãreia este de perspectivã dezvoltarea mijloacelor diagnostice, însã mijlocul de diagnostic cel mai de încredere este însuºi medicul.[5]
Pe baza cazurilor nou-diagnosticate prevalenþa realã a astmului pediatric pare mai ridicatã cu atât ami mult încât în regiunea Braºovului s-a gãsit o prevalenþã de 3,3% (Dr.Bâscã).
Sistemul sanitar în curs de reformare, lipsa unei reþele de pneumologie infantilã argumenteazã preocupãrile noastre mai susþinute în asistenþa copilului astmatic.
Consensul de la Bethesda 1992 privind managementul astmului, revizuit repetat în ultimii ani, constituie baza tratamentului în trepte aplicat copiilor cu astm bronºic.[7,14]
Cu toate cã medici specialiºti respectã noile strategii terapeutice sunt dubii ca acestea nu vor fi suficient cunoscute ºi respectate chiar de medici de familie care asigurã asistenþa continuã a bolnavilor astmatici.[5]
Studiul de prevalenþã a astmului nu poate fi realizat numai pe bazã de chestionare. Screeningul astmului este mult mai eficient dacã medicii de familie, împreunã cu colegii de specialitate, respectã algoritmul diagnosticului în caz de suspiciune de astm.[15]
Tabel lll.
 |
 |
Bolnavi testaþi alergologic pe grupe de vârstã
|
 |
 |
 |
 |
Vârsta
|
Sex
|
Nr.caz
|
Test prick +
|
Astm
|
rin.al.
|
br.sp.
|
eczemã
|
br.cr.
|
alte
|
0 - 3 ani
|
Bãieþi
|
4
|
1
|
1
|
1
|
2
|
-
|
-
|
-
|
 |
Fete
|
1
|
-
|
-
|
-
|
1
|
-
|
-
|
-
|
4 - 7 ani
|
Bãieþi
|
23
|
9
|
10
|
3
|
6
|
4
|
-
|
1
|
 |
Fete
|
11
|
3
|
5
|
-
|
2
|
5
|
-
|
-
|
8 - 12 ani
|
Bãieþi
|
29
|
15
|
17
|
5
|
5
|
3
|
1
|
2
|
 |
Fete
|
21
|
8
|
6
|
2
|
8
|
5
|
1
|
-
|
13 - 18 ani
|
Bãieþi
|
27
|
17
|
11
|
9
|
4
|
2
|
2
|
1
|
 |
Fete
|
11
|
8
|
7
|
3
|
3
|
-
|
-
|
-
|
peste 18 ani
|
Bãieþi
|
15
|
10
|
8
|
2
|
4
|
1
|
-
|
-
|
 |
Fete
|
10
|
5
|
4
|
2
|
1
|
3
|
1
|
-
|
Rezumat
Autorul prezintã preocupãrile secþiei ºi a serviciului ambulator de specialitate pediatrie în teritoriul spitalului Tg-Secuiesc judeþul Covasna, în domeniul depistãrii cazurilor de astm pediatric.
Într-un interval de 5 ani s-a efectuat anamneza a 450 de copii cu boalã respiratorie cronicã, dintre care a selectat un lot de 152 bolnavi pentru testare alergologicã prick. Pe baza anamnezei, evaluare clinicã ºi spiroscopicã s-a confirmat diagnosticul de astm bronºic la 71 copii. Se constatã sd.bronhoobstructiv recurent la 1,2% din populaþie infantilã. Aceastã prevalenþã nu reflectã starea de epidemiologie realã a astmului pediatric din regiune, astfel se impune un screening activ în continuare.
Summary
The author presents the concern and the specialized pediatric ambulance in the territory of the Tg-Secuiesc Hospital, Covasna County in the field of fact-finding the cases of bronchial asthma in children.In five years time there were made the anamnezis of 450 children with chronic ilness of the breathing apparatus.The author selected 152 patients for prick allergy testing.On the principle of anamnezis, the clinical and spiroscopical evaluation, the diagnosis of bronchial asthma was confirmed in 71 children.This represents 1,2 % of the infantile population and it is recorded a recurrent bronchial obstruction at an approximately 3 % in children aged 3-16 years.The prevalence does not reflect the real epidemiological condition of pediatric asthma in the territory, therefore a further active screening shoud by imposed.
Title: Increasing prevalence of asthma in children in the territory of Tg-Secuiesc Town Hospital -Covasna County
Key words: the prevalence of asthma in children, active screening, precocious diagnosis
Bibliografie
1.Bjorksten B.Dumitraºcu D.,Foucard T.,Khetsuriani N.,Khaitov R.et al:Prevalence of childhood asthma, rhinitis and eczema in Scandinavia and aestern Europe.Eur.Respir.J 1998,12.432-7.
2.Burkholter D.,Schiffer P.:The epidemiology of atopic diseases in Europe,a review.Allergy Clinic.Immunol.1995.7.113-125.
3.Bîscã N.:Epidemiologia astmului pediatric.Actulitãþi în diagnosticul ºi tratamentul astmului bronºic cronic ºi bronhopneumopatiei cronice obstructive.Boehringer Ingelheim.1998.
4.Dragomir D.:Astmul bronºic infantil.Pediatria,1994,108-119.
5.European Allergy White Paper,The UCB Institute of Allergy,Budapest,1997.
6.Gergen P.J.,Mullally D.I. Evans R.: National survey of prevalence of asthma among children in the United States ,1976-1980.Pediatrics1988,81:1-7.
7.GLOBAL INITIATIVE FOR ASTHMA.Global strategy for asthma management end prevention.NHLBI/WHO workshop report,March 1993.National Institute of Health.National Heart,Lung,and Blood Institute.Publication Number 95-3659,January1995.
8.Herjavecz I.,Böszörményi NagyGy.:Asthma bronchiale, Springer Hungarica,Budapest,1993.
9.Hutás I.,Márk Zs.,Magyar P.,Vastag E.:Gyakorlati légzésfunkciós és allergológiai diagnosztika, Novartis, Budapest,1998,91-121.
10.Kaur B.,Anderson H.R.,Austin J.et al.Prevalence of asthma simptoms,diagnosis and treatment in 12-14 year old children across Great Britain.International Study of Asthma and Allergies in Childhood,ISAAC UK.BMJ .1998.316:118-4.
11.Labbe A.,Dutau G.:Asthme du Nourrison et du Petit Enfant.Arnette Initiative Santé,Velizy-Villacoublay Cedex,1998.
12.Márk Zs.,Gálffz G.,Zolnai E.,Hutás I.:
Asthma bronchiale és rhinoconjunctivitis allergica elõfordulási gyakorisága serdülõkben,Medicina Thoracalis,1996,50:61-64.
13.Siersted H.C.,Boldsen J.,Hansen H.S.:Population based study of risc factors for underdiagnosis of asthma in adolescence:odence schoolchild study.BMJ 1998 ,136:561-657.
14.National Asthma Education and Prevention Program :Guidelines for the diagnosis and managemant of asthma.Expert panel report 2.1997,4.1-85.
15.Stoenescu M.:Abordarea astmului infantil de cãtre medicul generalist.INFO Medica 1998.9:14-21.
16.Sly R.M.:Changing prevalence of allergic rhinitis and asthma Ann Allergy Asthma Immun,82,1999.233-252
|